ungaria

14 decembrie 2023. Orban deblochează banii de la UE

UE deblochează 10 miliarde de euro pentru Ungaria, cu toate acestea, sprijinul lui Orban pentru Ucraina rămâne încă neclar. Această mișcare financiară importantă vine într-un moment în care relațiile dintre UE și Ungaria sunt subiectul atenției, iar sprijinul concret pentru eforturile de reconstrucție în urma conflictului din Ucraina este esențial. În altă parte, Vladimir Putin se pregătește să susțină prima sa conferință de presă majoră de la invazia Ucrainei. În mijlocul acestor evenimente, întrebarea despre prețul păcii pentru palestinieni și israelieni continuă să planeze, evidențiind complexitatea situației din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, o analiză a serviciilor de informații americane arată că aproape jumătate dintre munițiile israeliene aruncate asupra Fâșiei Gaza sunt bombe neghidate, o constatare care ridică întrebări cu privire la precizia operațiunilor militare. Între timp, Camera Reprezentanților aprobă o anchetă de destituire împotriva președintelui Biden, cu sprijin tot mai mare din partea republicanilor. Într-o notă diferită, o femeie din Australia, închisă pe nedrept timp de 20 de ani și supranumită „cea mai detestată femeie din Australia”, este susceptibilă să primească o compensație record. În plus, interceptarea de către Paza de Coastă a SUA a copiilor neînsoțiți subliniază provocările și dilemele asociate migrației și politicii de frontieră.

Ucraina

UE deblochează 10 miliarde de euro pentru Ungaria, dar sprijinul lui Orban pentru Ucraina rămâne încă neclar

Vladimir Putin va ține prima sa conferință de presă majoră de la invazia Ucrainei (Transmis în direct)

Israel

Care este prețul păcii pentru palestinieni și israelieni?

Aproape jumătate dintre munițiile israeliene aruncate asupra Fâșiei Gaza sunt bombe neghidate- arată o evaluare a serviciilor de informații americane

În alte știri

Camera aprobă anchetă de destituire împotriva președintelui Biden, pe măsură ce republicanii susțin ancheta

Femeia din Australia, închisă pe nedrept timp de 20 de ani, probabil să primească compensație record

Când Garda de Coastă a SUA interceptează copii neînsoțiți

Muzica de azi

O fotografie cu Viktor Orbán. Este el viitorul lider al Europei?

Una dintre fotografiile de la Tușnad surprinde o femeie îmbrăcată cu un tricou imprimat cu chipul lui Viktor Orbán. Pe tricou scrie și pe față și pe spate: ”Liderul Europei.” Este domnul Orbán liderul Europei? Nici pe departe. Dar poate fi liderul unui grup care gândește dincolo de luminile Europei și care caută un nou contract social. Am mai trecut pe aici, acum 80 de ani și mai știm câteva personaje care s-au înșelat profund. Și erau aplaudate de mulțimi gigantice. Nu vă gândiți musai la Hitler, au existat unii mai comici cu care domnul Orban se potrivește perfect. Voi reveni. 

Dar până la urmă ce-a spus Viktor Orbán?

Nu e niciun dubiu că o parte dintre declarațiile lui Viktor Orbán sunt rasiste. Au fost penalizate de propria consilieră pentru incluziune. Opreliștea ideologică pe care o trâmbițează pentru ”amestecul” unor oameni de culturi, rase și origini diferite este de-a dreptul grețoasă. Orbán nu pricepe lumea în care trăim. La fel, împingerea deliberată a temei legate de gen și familie, ca și cum aceasta ar fi un pericol major pentru societatea maghiară și vecinii săi.  

Voluta cu grupul iudeo-creștin este o șmecherie ieftină, în care protejează politic relația cu Israelul. Dar, per ansamblu, Orbán construiește o lume de frică, în care excluderea și segregarea funcționează ca în preajma celui de-al doilea război mondial, doar că nu-i mai amenință pe evrei. Acum sunt grupuri mai slabe. 

O notă separată, comică. Domnul Orbán crede că Ungaria a devenit Occident și-i invită pe cei sătui de democrațiile vestice să se mute în țara sa. Chiar crede că acesta va fi un flux natural. 

La ce ne mai uităm?

Dincolo de asta, discursul lui Orbán are și alte teme interesante, în care adevărurile și minciuna se amestecă, iar din asta rezultă câteva proiecții alterate, pe alocuri halucinante. 

Declinul Occidentului. 

Viktor Orbán spune că lumea occidentală de astăzi nu mai are decât capital și armată. Dar că America și aliații au pierdut accesul la resurse. Și de aici apare marea problemă. Că, lipsită de energie ieftină, lumea occidentală nu mai poate progresa și nici nu-și mai poate  distribui valorile. 

Mai spune că un grup de state noi s-au dezvoltat pe măsura lumea occidentale, se referă la China, Rusia, Brazilia, India și că acestea sunt astăzi o ofertă sustenabilă de valori pentru umanitate. De asta și poziția Ungariei de placă turnantă care nu mai trebuie să ia lumină doar de la vest, ci și de la restul lumii. 

Războiul cu Rusia

Domnul Orbán dă ca sigură victoria Rusiei sau un tip de victorie, cât mai curând, și spune că susținerea Ucrainei este de natură să prelungească războiul. Propune o pace rapidă, poate chiar pe propunerile Rusiei și care să curme criza politică europeană. Spune că este absolut necesar ca să respectăm dorința Rusiei ca Ucraina să nu intre în NATO. Dar când vorbește de o politică europeană comună, o numește pe aceasta imperialism. Cum ar veni, politica Rusiei de impunere a relațiilor externe este legitimă, europenii sunt imperialiști când propun statelor membre o atitudine comună.. 

Criza energetică

Aici domnul Orbán o dă rapid în neadevăr și spune că Rusia e foarte bine de vreme ce vinde în China. Uită să spună și când a făcut Rusia noi conducte spre China. Dar este clar că vrea repunerea în situația anterioară. Mai ales că este în fața unui prim eșec al politicilor sale. Guvernul de la Budapesta nu mai poate susține subvenționarea prețului la energie electrică, pe care o face din anul 2010. La noile prețuri, a ajuns funia la par. Crede că viitorul se bazează doar pe energie ieftină rusească.

Viitorul bunăstării

Domnul Orbán se bucură de investițiile chineze în Ungaria și crede că tipul acesta de colaborare este cel care va menține nivelul de trai ridicat al nației sale. Se referă în primul rând la fabrica de baterii pe care Ungaria o va avea. Doar  că uită să spună investițiile chineze vin și cu costuri. Sri Lanka numai ce simte pe pielea ei investiția chineză de 1,5 miliarde dolari într-unul din porturile sale, care a devenit proprietate chineză. 

Demografia

Aici este unul dintre punctele în care Orbán are dreptate, dar nu neapărat soluții. Într-adevăr și nația sa, ca și altele central-europene se împuținează. Poate în mai mică măsură decât România, ai cărei cetățeni au avantaj lingvistic la integrarea în Europa Occidentală, dar scăderea este o tendință pentru viitor. 

Doar că aici el respinge fenomenul natural care se va accentua în următorii ani: primirea în Europa a mai multor imigranți. Cu sau fără voia sa, schimbările climatice și sociale vor împinge oameni aici și nu în țările pe care le numește drept noile valori. Nu în Rusia vor cei care fug de căldură și războaie

Până la urmă ce-și dorește domnul Orbán cu aceste idei?

Consolidarea puterii personale și construirea unui statut european important printre iliberali. Dacă rotiți ochii peste Europa, veți vedea că azi Orban este cel mai semnificativ lider care susține aceste idei. O mare parte dintre europenii ultraconservatori își vor lua lumină de la el. Iar cu discursul de la Tușnad, bifează puncte mari. 

Schimbarea contractului social. Adică, renunțați la drepturi și libertăți de tip european pentru ceva mai multă bunăstare. Până la urmă, ce contează dacă n-ai ziare libere sau drepturi de mișcare, ori libertăți de căsătorie, dacă pe ansamblu ai mai multe parale în buzunar? Adică ideea agreată și de cel mai mic dictator: noi vă ăm ceva, dar voi tăceți din gură.

Păstrarea relației anterioare cu Rusia care prin exporturile sale de energie ieftină într-o țară fără resurse i-a consolidat guvernarea. Un model în care pierde avantajele din această zonă îi poate pune la încercare guvernarea în propria țară. Scăderea nivelului de trai este pericolul major pentru Ungaria,.     

Ce vrea de la România?

Nu mai vrea mare lucru. Controlează în România minoritatea maghiară, are o falangă a propriului partid în parlamentul nostru, a făcut investiții în economie, sport și cultură. Tehnic, a produs o destatalizare a comunității maghiare și întreține năzuința acesteia de a avea o regiune autonomă. Apoi, când vine timpul, după cum singur spune, vrea ca Ardealul să revină Ungariei. Dar lasă de înțeles că asta e o treabă pentru altă generație.

Se va împlini discursul său?

În aceste zile, Viktor Orbán seamănă, dintr-un punct de vedere, cu Mussolini. Bine strunit de Hitler și împovărat de faptul că nu se află la înălțimea acestuia, Mussolini trăia cu impresia că războiul se va sfârși repede și cu o victorie uriașă a puterii germane. Aplaudat fără sfârșit, fără o opoziție serioasă, dependent de aliatul său, Mussolini trăia într-o iluzie, și anume, că declinul democrațiilor occidentale este ireversibil și că o nouă lume vine. Fix ce vede și ce crede Orbán azi, în relație cu Putin. Dar că nu e așa, măcar din simplul motiv pe  care singur îl numește. Toată planeta vrea să migreze în democrațiile occidentale, nu în noul sistem de valori ruso-chinez. Oamenii fug din lumea dictatorilor nu vin spre ea. Iar combinația de capital, știință, bunăstare și armată, va ține occidentul în picioare o vreme îndelungată. 

Ce se va întâmpla cu domnul Orbán?

În ciuda acestui discurs, problemele sale interne ar putea să ducă la tulburare într-o parte din electorat. El trebuie să plătească pe mai departe curentul electric și benzina. Și să dezvolte țara. Nu o va putea face cu bani europeni, care sunt blocați, așa că va apela la China. Asta îl va exclude și mai mult din instituțiile europene și pe măsură ce lucrurile se complică, ar putea propune, cel mult, o ieșire din UE. Dar asta va duce la o bătălie politică internă uriașă, care l-ar zdruncina și mai tare. Iar odată ieșit din Europa, ar putea avea parte de soarta lui Johnson. Așadar, ar putea alege să meargă pe acest drum, dar bănuiesc că o vreme va încerca același joc de acum. 

Ce îi răspunde România?  

Nu mare lucru. Președintele consideră declarațiile regretabile și o mare greșeală. Ministrul de externe a dat un interviu lung, fără impact. Dar delimitarea este clară. Ca și afilierea României la alt tip de valori.  

Va avea vreo consecință asupra UDMR?

Președintele Iohannis a trimis UDMR la popor să dea explicații pentru rasismul de care dă dovadă patronul spiritual și financiar al formațiunii, Viktor Orbán. Și nu neapărat pentru zicerile sale, ci pentru atitudinea de slugă care o face pe prostul. Pentru că ce spune Iohannis nu este că UDMR ar avea treabă cu declarațiile, ci că le-a aplaudat. Or, nimeni nu-i bănuiește de neînțelegerea situației pe liderii maghiari. 

Dar asta este tot ce  veți vedea pe aici. Un perdaf, o tragere la răspundere, nu o alungare de la guvernare. România nu-și permite o criză politică crede președintele. Chiar dacă UDMR este trâmbița mică și spartă a Budapestei la București. De la teme rasiale, xenofobe, naționaliste, frânarea DNA sau taxarea marilor companii, UDMR a preluat tot de la Budapesta. Acesta este motivul real pentru care această formațiune ar trebui să se limpezească. Ori sprijină valori liberale și europene, ori pleacă de la guvernare, unde ne reprezintă pe toți.

Deocamdată, însă, acest PSD bilingv va rămâne la guvernare, dar măcar știm ce hram poartă. 

Sub acest link este discursul integral, tradus în limba română.

Ungaria a investit un miliard de euro în Transilvania cu ”o strângere de mână”

La București a avut loc un moment diplomatic important pe care trebuie să-l semnalăm. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, prima dată după ce relațiile dintre cele două state au ajuns la cel mai tensionat nivel din ultimii ani. Momentul aduce însă și o dezvăluire despre modul în care autoritățile române privesc activitățile economice ale Budapestei în Transilvania.

Îmi închipui că în criza COVID și-n cea economică nu ați mai avut vreme să vedeți și ce se întâmplă între România și Ungaria. Așa că o să recapitulez un pic. 

Momentul de vârf al noilor tensiuni româno-maghiare s-a consumat după declarația lui Klaus Iohannis care a acuzat PSD că vrea să dea Ardealul ungurilor, după cum s-a exprimat președintele. Afirmația a stârnit reacții de la Budapesta. România ar trebui să acorde mai mult respect Ungariei, i s-a transmis Bucureștiului. Iar declarațiile lui Klaus Iohannis ”îngreunează în mod clar menținerea relațiilor de bună vecinătate.

Oricum aceasta era deja stricată după ce Ungaria a descoperit un nou interes în Transnistria pe care o vrea autonomă și înglobată în Moldova. O dorință mai veche a Moscovei, care și-a găsit astfel un nou aliat. Gestul acesta stârnise deja nervi la București. 

Întâlnirea dintre Aurescu și Szijjarto ar fi trebuit să rezolve situația. Cei doi s-au angajat la declarații mai temperate și la respectarea parteneriatului strategic pe care-l au cele două state. Altfel, partea maghiară a plecat cu promisiunea unui acord scris  pentru ceea ce-o interesa mai tare. 

Și aici ajungem la acel detaliu din discursul lui Klaus Iohannis pe care multă lume l-a sesizat, dar nu l-am înțeles cu totul. Președintele a spus că există un târg între PSD și partea maghiară. Ce înseamnă asta? 

De ceva vreme, Ungaria are un program de investiții economice în Ardeal. Numai anul trecut, sprijinul dat unor ferme din România a însumat 75 de milioane de euro. Programul se adresează în principal fermierilor de limbă maghiară, dar are și români înscriși printre ei.

De asemenea, numărul total al investițiilor maghiare în Ardeal este de un miliard de euro. Asta înseamnă stadioane, școli, instituții culturale și chiar plata meditațiilor la limba română pentru elevii care trebuie să dea Bacul. Statul maghiar se pregătește să facă și o universitate în România.

Aici aveți un inventar complet al investițiilor, dar și un interviu lămuritor asupra modului în care minoritatea maghiară privește situația. 

Juridic aceste investiții sunt derulate prin intermediul unor fundații, iar Budapesta spune că, acum, ele s-ar fi încheiat. Temporar. Dar vor fi reluate după cele două state vor semna un acord.  Dar cum s-au putut face ele legal până acum? A existat vreun acord între cele două state?

Ministrul maghiar a spus azi că ”a avut acordul verbal”, o strângere de mână și ”un privit în ochi” din partea ministrul de externe din guvernarea PSD, Teodor Meleșcanu. Și aici aveți explicația cuvântului târg rostit de domnul Iohannis. 

Dincolo de retorica electorală, România are, însă, o problemă  mai complicată. În ultimii ani, etnicii maghiari s-au bucurat de mai multă atenție de la Budapesta decât de la București. De câte ori o investiție nu a fost finanțată de la București, ea a primit bani de la Budapesta. Și nu există niciun răspuns, de nicio natură, la campania maghiară care construiește, după cum spune Budapesta,  o ”națiune maghiară în afara granițelor.”

Nici măcar în materia limbii române, acolo unde o treime dintre copii pică Bac-ul, România nu a făcut un sistem mai accesibil de învățare. Astfel , educați și finanțați de peste Tisa, angajați doar în companii maghiare, fără infrastructură care să-i lege ușor de restul țării, nu e de mirare că etnicii maghiari văd mai curând lumina de la Budapesta decât de la București. 

 

 

Frica este singurul rezultat al referendumului lui Orban

Să nu vă mire rezultatul referendumului din Ungaria. Invalidarea nu contează pentru Orban, câtă vreme rezultatul îi este favorabil sută la sută. Premierul maghiar a și anunțat că va merge mai departe cu modificarea Constituției și că va notifica Bruxelles-ul despre refuzul de-a primi refugiați, căci referendumul era consultativ.

Merită însă să ne aplecăm asupra mecanismului prin care Orban și-a construit procentul uriaș de favorabilitate. Trei milioane de oameni îl urmează. Și asta nu e puțin lucru. Iar  cuvântul cheie este frică. Frica este cel mai la îndemână instrument pe care un politician îl poate folosi. Este ușor, este direct, unește masele, te profilează.

”Cea mai veche și mai puternică emoție a umanității este frica. Iar cea mai veche și mai puternică frică este cea de necunoscut.” Zicerea îi aparține Howard Philip Lovecraft, iar el știe ce spune pentru că toată viața lui a trăit din frică. Romanele lui de groază sunt romane cult și îngrozesc și la 80 de ani de la dispariție. Cum să nu-l iei în seamă?

Mai mult

O poveste care arată că România și Ungaria sunt două țări mici

” –Bună ziua, sunt József Nagy, de la televiziunea Hir 24. Sunteți Lajos Simicska?

– Da, vă rog.

– Ce ziceți de faptul că toți oamenii dvs. din guvern au fost îndepărtați? O să distrugă asta Fidesz-ul?

– Nu știu. Problema mea este că șefii companiilor mele media și-au dat demisia și acum mă duc să-i dau afară.

– Nu prea mai puteți că au plecat singuri. Știți că Zsolt Bayer de la Fidesz a spus că este o rușine comportamentul dvs din ultimele zile? Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!