Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

V-ați liniștit? Ar fi fost prea frumos

V-ați liniștit? A fost frumos! Mondialul acesta se încheie în lacrimile multora dintre noi. Pentru c-ar fi fost prea frumos să câștige Croația. În numele tuturor echipelor mici care nu vor avea niciodată șansa de a avea Cupa Mondială pe masă. Ar fi fost prea frumos pentru toți nedreptățiții fotbalului. Pentru cei care nu s-au născut la o masă foarte mare.

Ar fi fost prea frumos pentru Bale și Giggs, pentru Best, pentru Scifo, pentru Gascoine,  Platini, Eusebio, Puskas sau pentru Cruyff. Ar fi fost prea frumos pentru toate națiile mici sau pentru toți jucătorii născuți la timpul nepotrivit, dar care s-au ridicat deasupra timpului lor. 

Ar fi fost prea frumos. Mulțumim, nea Vanea, pentru acest titlu care cuprinde tot sufletul nostru la final de 4-2 pentru Franța.

Așa că să ne mulțumim c-a fost frumos.

Citește mai mult

kolinda si cupa
kolinda si cupa

Banda veselă din Mexic

Nu vi s-a părut că atmosfera s-a înviorat brusc când s-a apucat de jucat Mexicul cu Germania? Nu a mai fost timp de așezare, de cunoaștere a adversarului, de tacticizare, sfertul de oră de tatonare. Nu, mexicanii ca niște pistolari, s-au apucat să tragă în toate părțile. 

A fost ca și cum o orchestră de mariachi a năvălit peste o berărie germană în care avea loc oareșce concert de fanfară, dar ăia de abia își așezau tingirile. Cât timp să-și pună tubele, băieții făcuseră câteva raiduri pe la bar și stricaseră cam toată organizarea. 

Citește mai mult

mexico
mexico

Stere Halep: ”Nu e cea mai fericită zi din viața mea”

Căutați repede în minte ce vă rămâne după meciul Simonei de la Paris. Cursa aceea incredibilă dintr-un colț într-altul la 3-0, în decisiv? Sau venirea la fileu la o scurtă de neajuns, apoi alunecarea în echer și liftarea mingii peste plasă, doar ca o secundă mai târziu să facă un voleu de rever? Sau privirea aceea care spune: ”băi, eu nu plec de aici, sunt pregătită să stau până diseară” Poate îmbrățișarea cu Cahill, doi oameni care știu c-au urcat un Everest.

Eu aș căuta un pic mai sus. Cu două rânduri mai sus. Acolo unde familia Halep s-a îmbrățișat în trei. Cu tatăl, Stere, pupând-o apăsat pe Simona în timp ce-și cuprinde soția și fata în aceeași îmbrățișare. Insula asta, singură și neclintită în mijlocul unei arene de tenis și apoi în mijlocul a milioane  de privitori din toată lumea e temelia a tot ceea ce înseamnă Simona. Visele ei se împart la trei, ca și drumul făcut până aici. 

Citește mai mult

stere halep si familia
stere halep si familia

Aștept memoriile Simonei

Când Simona făcea 5 la 0 cu Muguruza, nu am avut curaj să mă uit. Nu am prins meciul de la început și, cum am superstiții ferme când vine vorba de Simona, m-am uitat la altceva ( la conferința de presă a lui Petrescu). Drept dovadă, când n-am mai rezistat și am revenit, Muguruza a început să joace mai bine și meciul a fost mai greu. 

Apoi m-am uitat și la reluare cu comentariul englez și la Game, Schett&Mats. Toată lumea vorbește de capacitatea incredibilă a Simonei de-a acoperi terenul. Și nu-i așa că toți aveți impresia că Simona e peste tot? Că aleargă de-i ies ochii din cap? Că știe dinainte unde va servi Muguruza sau unde va da mingea? Dar că asta nu o obosește?

Citește mai mult

halep editat
halep editat

Ce are Burleanu și nu are Lupescu

Pentru noi, marele public, victoria lui Burleanu pare inexplicabilă, știu. Un puști în costum, sub al cărui mandat a fost o catastrofă la națională, a învins unul dintre cei mai importanți oameni ai generației de aur. Lupescu este un om corect, bun cunoscător al fotbalului, apreciat nu numai aici. Nu e doar un fotbalist important, ci și un intelectual care a învățat management și l-a aplicat la cel mai înalt nivel. Și atunci, cum?

Răspunsul l-aș căuta într-un taxi care marți seară a adus un președinte de club din Moldova de la Gara de Nord la hotelul Rin. La o primă căutare, nici internetul nu-ți mai spune în ce ligă e echipa lui. Se așterne la vorbă cu taximetristul. Drum lung, ceas de seară. ”Îl votez pe Burleanu cu două mâini. E singurul care ne-a băgat în seamă în toți anii aceștia.” Ca el s-au strâns mai multe zeci. E un fel de revoluție a celor mici. Nebăgați în seamă ani de zile, oamenii au avut în șoc când au putut intra în Federație fără  șpagă, plocoane sau intervenții.

Citește mai mult

burleanu inquam edit
burleanu inquam edit

Golani pe banii noștri

Într-una din fotografiile publicate de Gazeta Sporturilor, detaliile sunt cele care contează.  În prim-plan, două găști de golani încearcă să-și dovedească supremația. Undeva mai în spate se află normalitatea.

Un cuplu vârstnic se îndepărtează de scenă. El o protejează pe ea și o îndreaptă către înaltul tribunei unde caută protecție. La câteva scaune depărtare, un bărbat ia un copil în brațe. Lângă ei, un cetățean mai în vârstă pare a fi seniorul grupului. Toți trei încearcă să scape. 

Citește mai mult

steaua vs rapid
steaua vs rapid

Mici povești olimpice pe care nu o să le spunem vreodată

Mai sunt 55 de secunde până la finalul finalei olimpice de hochei de la PyeongChang. Germania, neverosimila Germania, conduce cu 3-2 uriașa Rusie. E adevărat, Rusia se numește OAR, adică atleții olimpici din Rusia. Țara nu are voie să concureze din cauza numeroaselor cauze de dopaj. 

Lipsesc și dopații, dar lipsesc și vârfurile sportului din NHL, pentru că patronii nu au fost de acord. De asta Germania, neverosimila Germania, e cu mâna pe aur. Neverosimilă pentru că nu are un campionat ieșit din comun, nu are jucători în NHL și pentru că la Olimpiadă anterioară a lipsit. Dacă ar câștiga, e ca și cum România ar câștiga la fotbal. 

Citește mai mult

winter-olympics-2018-alpine
winter-olympics-2018-alpine

Nu salariul Cristinei Neagu este problema

Trebuie să lămurim câteva lucruri în povestea cu Cristina Neagu și salariul de la Primărie, care nu e chiar tot de la Primărie. Știrea a mai circulat și anul trecut, cu aceeași sumă, tot în GSP, doar că acum a apărut fluturașul, în articolul semnat de Cătălin Tolontan. Dar nu asta e discuția. Tema era legitimă și atunci și este și acum. Finanțarea sportului este o dezbatere în întrega lume și aproape nicăieri sportul nu funcționează doar cu bani privați. Discuția merită purtată. Să privim mai departe.

1. Cristina Neagu nu are nicio vină. Întrebarea corectă nu este dacă ea merită 20 de mii de euro, ci dacă ne permitem. Cristina este cea mai bună jucătoare a lumii. Ar fi câștigat banii aceștia oriunde. Foarte bine că-i câștigă în România. Nu e treaba ei de unde vin banii din salariu, câtă vreme sursa este una legitimă. Nu are a se întreba acest lucru și nici nu e nevoie să intre în dezbatere. Întrebarea de pus este dacă Bucureștiul trebuie să facă aceste plăți și dacă îi sunt folositoare.

Citește mai mult

cristina neagu ganea refacut
cristina neagu ganea refacut

Lecțiile de bun-simț ale Simonei

Cred că Simona Halep ar merita să ia o pauză nu numai de pe teren, dar și din știri. Nu-i ușor să fii zi de zi chestiune de interes public și toată lumea să-și dea cu părerea despre tine. Dar o să mai adaug o idee care ține de spiritul lui Halep. O lecție pe care multă lume mai are să o învețe. 

Simona a refuzat să aibă parte de o primire oficială. O primire la salonul oficial al aeroportului Otopeni. Ar fi meritat-o, măcar că și-ar fi văzut familia mai departe de camerele de luat vederi. A ieșit printre operatori așteptată de un tată încurcat între cablurile tv. Iar apoi a cerut să nu mai fie filmată. O scenă ciudată din multe puncte de vedere. Nimeni nu a fost în stare să-i ofere un buchet de flori, cu excepția familiei,  să-i asigure un grad de confort minim sau să fie întâmpinată de câțiva dintre suporteri. Cam atât pentru o campioană care a refuzat salonul oficial pentru că nu a câștigat un turneu în care a jucat fabulos. 

Citește mai mult

halep aeroport
halep aeroport

Simona, îndemn de pus în istoria tenisului

Toată ziua de sâmbătă, la Digi FM, am spus că mi-ar fi plăcut să câștige Simona de dragul nostru. Că poporul acesta merită să aibe o bucurie. C-ar fi timpul să ne strângem în piață nu doar pentru a urî, ci pentru a ne bucura. Am spus că ne trebuie felul acela de bucurie care să reducă faliile, barierele și urâtul.

Aș fi vrut să ne bucurăm ca și cum n-am avea nimic de împărțit în ultimele săptămâni. Cred că România are o dragoste enormă de dăruit, iar Simona ar fi putut să o primească toată. Ar fi șters cu zâmbetul acela uriaș mai toate grimasele noastre triste. 

Citește mai mult

simona aus open bun
simona aus open bun