Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Cum te mai face statul cu nervii la ghișeu. Episod și mai nou

Îmi scrie un cititor după ce-a auzit povestea cu numerele caselor. Trebuie să recunosc că omul a ridicat ștacheta în relația cu administrația publică. Trebuie să ai nervi de oțel, dar până la urmă a găsit o soluție. Provizorie, dar definitivă. Las mesajul omului aici.  

”Aproximativ aceeasi patanie. Tot cu buletinul. Ajung la ghiseu, un vraf de acte, cate am putut sa strang, copii si originale, la care nu se uită nimeni. Si dupa ce ma identifica dupa CNP, acest social security number al nostru, incepe distractia. Si-mi zice, citind de la ea, de pe monitor:

Citește mai mult

birocratie
birocratie

Cum te mai face statul cu nervii la ghișee. Nou!

Doi prieteni de-ai mei locuiesc la curte. Oraș liniștit, în inima Ardealului, oameni pașnici și așezați. În curte sunt două imobile, într-unul locuiesc părinții. Cumva, la acordarea numerelor de proprietate, statul le-a dat adresa pe stradă la numerele 16-18. 

Nu e un caz singular, dar în general l-ați văzut la instituții. De câte ori se ducea un membru al familiei la schimbat buletin, i se spunea: ”gata, e ultima oară când vă trecem la 16-18. trebuie să vă hotărâți. Ori stați la 16, ori stați la 18.”  

Citește mai mult

birocratie
birocratie

”Tot ceea ce n-o să vă învețe ăștia la școală despre Regele Mihai”

Pe mine m-au învățat că Regele a plecat din țară. Nu știu cine exact, dar asta mi-au spus. Că a plecat cu un tren din țară. Un tren plin de tabouri și averi care mai de care. Asta știam eu de copil. Iar la școală nu ne spuneau nimic. Subiectul acesta nu exista. Nu era parte din istoria noastră. 

Schema a funcționat. La întoarcerea Regelui în țară, în 1990, am auzit un zid în jurul meu. ”Ce mai vrea și ăsta? De ce se întorc? Nu au furat destul?” Asta mi se povestea în comparație cu o situație precară a țărănimii. ”Știi cum îi spuneau? Hop în țol” Și râdeau. ”Să nu se întoarcă niciodată. Să stea acolo.”

Citește mai mult

regele mihai
regele mihai

Cum știi că te-ai întors în România. Studiu făcut la nevoie

Fix în mijlocul Londrei, în Trafalgar Square, locul unde mii de oameni se strâng în mod obișnuit, fix acolo l-a apucat pe ăsta micul. Că nu mai poate, că vrea la baie acum și repede. Asta s-a întâmplat chiar în fața unei toalete publice cu o intrarea arătoasă și marcată cât se poate de mare. 

Și atunci s-a trezit în noi instinctul de român. ”Băi, dar o fi bine să intre aici? O fi curat? Ce-o fi înăuntru? Cum miroase? Te duci acolo și leșini?” Știți voi, toate traumele din toate timpurile din România unde orice toaletă publică, oricum aproape inexistente, înseamnă un loc murdar, urât mirositor și de multe ori promiscuu. 

Citește mai mult

toaleta publica viena
toaleta publica viena

Cum m-am băgat în ciorba lui Tatulici. La propriu

Dați timpul cu mai bine de 100 de ani înapoi. Și imaginați-vă că în orașul Corabia, cel uitat de lume azi, sunt 12 cazinouri. 12. Nici mai mult, nici mai puțin. Trenul care oprea în gară lăsa zilnic două lăzi de caviar și două cutii cu reviste din străinătățuri. Bogăția cădea pe oraș, iar la marginea sa înflorea o mahala în care 1000 de docheri își aranjau viața.

Prosperitatea asta avea un singur motiv. Imediat după Independență, boierii olteni nu mai plătesc bir la turci. Le rămâne tot grâul, iar averea li se urcă la cer. Îi cer Regelui să le facă port, iar grânele plecau toate în vestul Europei. Așa bogăție nu văzuse România niciodată.

Citește mai mult

carte tatulici
carte tatulici

Fuga după lucrători, noul sport național

Eu spăl mașina în același loc cam de 15 ani. E o spălătorie de cartier, dar îngrijită care a oferit totdeauna servicii de calitate. Au produse ceva mai bune, muncitorii au salopete, condiții de lucru umane și iarna, locul este curat și îngrijit.

E o afacere de familie în care lucrează tatăl, mama și cei doi copii și o fac cu dedicație. Oamenii din asta trăiesc și-și dau interesul. În decursul anilor i-am și cunoscut, am băut câte o cafea când am fost acolo, am aflat una-alta. Luni m-am dus acolo de dimineață- evit week-endurile că e aglomerație- și pentru prima oară după mulți ani am stat la coadă. Să fi fost vreo patru mașini în fața mea.

Citește mai mult

muncitori
muncitori

Vlad Voiculescu: ”sistemul sanitar este o mlaștină”. Mai speră cineva?

Vlad Voiculescu este tipul de ministru pe care îl vrei în România. Cunoaște sistemul sau mai ales neputințele acestuia și este dipus să dea o mână de ajutor. Vorbește fără ocolișuri și nu e teamă să spună care sunt problemele majore ale lumii pe care trebuie să o diriguiască.

A apucat să dea drumul la câteva programe și sper să văd și măcar un spital din alea cu care suntem amenințați de 20 de ani. Și sunt sigur c-a călcat pe câteva bătături după virulența și densitatea atacurilor la care este supus. Mai ales că spune c-ar vrea să meargă  mai departe.

Citește mai mult

vlad-voiculescu
vlad-voiculescu

Germania nu mai e surprinsă la inundații. Guest post.

Ieri, domnii Iohannis și Cioloș s-au declarat surprinși că suntem surprinși din nou de inundații. Până să ne dăm cu fundul de pământ, colegul meu Cristian Iohan Ștefănescu, de spiță germană și trăitor ani buni în Germania a explicat scurt și la obiect cum au reușit nemții să nu mai fie surprinși.

În decembrie 1993, Rinul s-a umflat până a inundat Kölnul vechi. Aproape un an s-a lucrat la dosarele pentru despăgubiri. Și-apoi, proprietarii și-au reparat cârciumile. Le-au asigurat din nou, le-au deschis, a venit iar Tata Rin învolburat, la începutul lui 1995, și a distrus iar tot.

Citește mai mult

poza-cristi-inundatii-1
poza-cristi-inundatii-1

Argumentele fumătorilor și ce le răspund eu

Am primit ieri pe Facebook câteva argumente ale unor fumători raționali, legate de posibilele modificări la legea anti-fumat. Am spus că merită să le discutăm, atâta vreme cât reușim să păstrăm o discuție argumentată și care nu jignește pe nimeni.

Îmi plac oamenii raționali și le voi da tribună mereu. Dar le voi și da răspunsul. Așadar ce spune lumea care merită să fie ascultată.

Citește mai mult

shutterstock_154685816
shutterstock_154685816

În cazul Brădet, aveți de răspuns la o singură întrebare


Întâi faptele, căci așa este firesc. După o lună de căutări, inspectorii sanitari veterinari găsesc bacteria periculoasă de E.coli în produsul unei fabrici de lactate, sută la sută românească. Produsul nu este unul ambalat, ci vrac și apare într-un lot de 25 de kilograme.

Împotriva uzanțelor, care în anii trecuți au protejat companiile, ministrul Agriculturii spune numele companiei cu subiect și predicat. Reacțiile au fost imediate și au împărțit România în două. Unii vor să creadă ministerul Agriculturii, alții spun că este o făcătură care să acopere ceva.

Citește mai mult

bradet
bradet