Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Orașul în care ploșnițele fac păduchi

Miercuri s-a oprit curentul în vreo jumătate de București. Se mai întâmplă. Mai ales vara, dar, punctual, când toată lumea bagă aerul condiționat în priză. De data asta a fost ceva de la cablurile Transelectrica.

Pentru prima dată în istoria ei, compania are patru din cinci membri ai CA care nu au treabă cu energia. Iar tot profitul i-a fost luat de stat care nu a lăsat nimic pentru investiții. Deci schema asta  cu pana de curent o s-o mai vedeți. 

Pe întuneric, orașul nu a avut nicio problemă. Oricum era luminat de mașinile care stăteau în coaloană la semafoare. De un an, timpii de așteptare s-au lungit, iar distanțe care se făceau în 45 de minute ajung astăzi la o oră. Poate o oră și jumătate. Niciunul dintre autobuzele promise de primărie nu a ajuns și chiar de vor ajunge, tot în trafic vor rămâne. 

Banda specială pentru autobuze a căzut ca urmare a protestelor populației, speriată c-ar putea să coboare din mașină. Altfel, ca să nu-și asume nimic, doamna Firea promite un referendum în care să ne votăm taxe mai mari pe mașină. Cu majoritatea pe care o are PSD poate să rezolve problema în 30 de minute. Taxa de centru și plata pentru parcarea stradală în centru ar fi rapid votate și de opoziție. 

Lipsa curentului probabil nu s-a simțit la metrou. Și cred că nici frig nu le-a fost celor care merg zilnic acolo. Ora 17 îi prinde ca într-un șir de pinguini, care se împing unii pe alții ca să nu moară de la vremea rece. Doar așa, în pas de pinguin pot intra acolo cele câteva zeci de mii de oameni care au nevoie de metrou deodată. 

Altfel, sunt sigur că total indiferente la situație au fost ploșnițele care au ocupat orașul. Nu e cartier să nu aibă colecția sa de gândaci urât mirositori. Pe ele nu le-a deranjat nimeni o vară întreagă. De abia acum, Consiliul General votează ceva pentru dezinsecția țânțarilor. Dar eu cred că e pentru ploșnițe. Mă rog. Cred că singurele care cred că s-ar putea întâmpla ceva rău sunt ploșnițele din căminele studențești. Acolo, ele se tem c-ar putea face păduchi.

Asta e imaginea orașului nostru. Blocat, cu infrastructura de toate felurile crăpată sub noi, murdar de te mănâncă ploșnițele și cu noi care ne urâm unii pe alții, mai să ne luăm gâtul. Și conduși de niște oameni care nu au capacitate și viziune să ne scoată din căcatul ăsta. Și probabil nici nu vor. 

Când ai cea mai mare creștere economică din Europa, când ai început să-ți plătești funcționarii la nivel de Europa, când toată rețeaua și sistemul îți aparțin, chiar nu ai nicio scuză. În fiecare an, câteva sute de mii de oameni se adaugă visului de aici. Banii curg în oraș, dar bunăstarea este din ce în ce mai mică. Iar primăria dă cei mai mulți bani la religie și spectacole și-i taie de la investiții.

Istoria ne învață că asta ține o vreme. După care poporul își mai sparge icoanele. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

blocuri bucuresti
blocuri bucuresti

Abonare newsletter