La bunicii mei în sat nu se fura

Asta îmi amintesc că spunea tata cu mândrie de câte ori mă duceam acolo în copilărie. ”Uite: aici, în chiler, se țin cheile. De fapt, la noi toată lumea știe despre toată lumea unde își ține cheile. Dacă vrei, poți să intri peste tot.” Toată treaba e că lumea nu prea voia să intre. Ce știam e că se mai umbla la împărțeala recoltei de la CAP. Că, după atâta muncă, parcă nu-ți venea să lași cote așa mari la stat. Dar povestea furatului, a necinstei generalizate, cum a povestit-o George Butunoiu, eu nu am știut-o până în anii ”90.

Atunci, parcă lumea s-a întors cu fundul în sus. Bunicii spuneau că a început să se fure din curte, cu ei în casă. Și cu cât îmbătrâneau, cu atât erau ținta unor furturi mai aplicate. Nici de perele din mijlocul grădinii nu mai aveau parte. Iar cultura de pe câmp trebuia strânsă din vreme, că nu o mai apucau. Tata, fost militar, nu a înghițit niciodată treaba asta și s-a dus de mai multe ori peste polițiștii comunali, fără succes însă. Soacră-mea se plânge la fel, mereu, că-i dispar pepenii, dacă nu doarme lângă ei. Au fost și ani în care a muncit degeaba. Știu și un mare moșier care își păzește lanurile cu oameni înarmați că ”altfel nu se mai poate”.

Când și cum s-a produs degradarea asta? Nu am pretenții nici de sociolog, nici de antropolog, dar câteva observații pot să fac.

1. Lipsa proprietății private în perioada comunistă este cel mai mare rău. Sociologul Alfred Bulai ne povestea la un curs, în studenție, că în satul în care a fost repartizat profesor, într-o dimineață, nu a găsit pe nimeni în școală. Era ca într-un sat de fantome. Într-un târziu au apărut cu toții și i-au explicat că ”s-a dat drumul la varză”. Asta însemna că totul satul se ducea într-o noapte pe câmp și rădea toată cultura de varză, ca să rămână mai puțin la CAP și mai mult la ei. Dar asta se întâmpla doar dacă furau cu toții și mai ales de la stat. Căci, dacă o luai indivdual, ajungeai în pușcărie și pentru doi saci. Știți că avem un senator care a luat un an, fix pentru treaba asta.

2. În România anilor ”90, statul încetează să funcționeze pe măsură ce te îndepărtezi de centru. Cu cât dispar mijloacele coercitive, presiunea presei, șefii cei mari și aplicarea legii devin facultative. Cei care au de suferit sunt grupurile defavorizate: bătrâni, femei, cei săraci.

3. Salba de ajutoare sociale, venituri minim garantate, alocații pentru copii, toate au contribuit la un soi de delăsare și  lipsă de respect față de muncă. Iar asta aduce cu sine și lipsa respectului față de proprietate.

4. ”Stradă, școală și spital”. Majoritatea satelor din România nu au niciunele din acestea. Nici apă rece, daămite caldă. Lipsa voinței politice de a aduce civilizația în satele noastre le-a golit de elitele sale. Nici învățătorul, nici medicul, nici măcar preotul nu mai trăiesc pe acolo și, în cel mai bun caz, sunt veniți să facă un gheșeft. Când ei se vor întoarce, va reveni și speranța.

 

Nu rata niciun articol important

Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

2 comentarii la La bunicii mei în sat nu se fura

  1. dragos spune:

    Apropo de furat, sa va spun povestea mea. Acum 2 ani eram cu niste vecini si o parte din familie la culesul recoltei de porumb. Pentru ca am avut o suprafata destul de mare, nu am reusit sa terminam pana la asfinti asa ca ne-am vazut nevoiti sa stam pe camp pana pe la ora 10-11, cand ce sa vezi…ne-am trezit inconjurati din 3 parti de masini din care au coborat mai multe persoane cu bate si topoare. Am fost surprinsi pentru ca nu intelegeam ce au cu noi. Baietii erau la pazit culturile pe timp de noape impreuna cu arendajul, un pui de securist, care era extrem de violent.Am avut nevoie de cateva minute sa-i convingem ca nu suntem la furat, ca mai apoi sa aud ca in acea noapte au prins la furat si batut 2 persoane. Intrebarea mea este: Politia ce rol are, ea ce pazeste, lasam tractoristii sa-si faca dreptate cu paru?

  2. jhon spune:

    V-as ruga sa vorbiti putin si cu ipocritii din ministerul apararii care mint pe fata. Dupa cum stiti, in cadrul ministerului era o bonificatie care se acorda timp de un an pentru merite deosebite, numita solda de merit. Odata cu marea taiere a salariilor, aceasta a ramas timp de numai acelora care o aveau la data taierii. Timp de 6 ani de zile, militari cu acelasi grad, functie, vechime au salarii diferite din aceasta cauza. Si mai ne mint ca nu e adevarat. Va rog sa investigati putin si aceasta problema ca nu mai suport ipocrizia maimarilor din armata. Si va rog sa dati datele mele ca nu vreau sa am probleme. Ca tot ne mandrim cu armata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!