Doi prieteni de-ai mei locuiesc la curte. Oraș liniștit, în inima Ardealului, oameni pașnici și așezați. În curte sunt două imobile, într-unul locuiesc părinții. Cumva, la acordarea numerelor de proprietate, statul le-a dat adresa pe stradă la numerele 16-18. 

Nu e un caz singular, dar în general l-ați văzut la instituții. De câte ori se ducea un membru al familiei la schimbat buletin, i se spunea: ”gata, e ultima oară când vă trecem la 16-18. trebuie să vă hotărâți. Ori stați la 16, ori stați la 18.”  

De data asta s-a dus la schimbat buletinul soția prietenului meu. Nu au vrut să o înregistreze la 16-18 pentru că deși ai două case în curte trebuie să te hotărăști la una.  Foarte bine. Au cerut o hârtie de la primărie care să dovedească numărul. Nimic mai simplu. La primărie adresa este la numărul 16/18. Chiar așa cum vedeți: numărul 16 slash 18.

Pentru că asta nu le-a fost de ajutor, s-au dus la Oficiul de Cadastru după o nouă hârtie. Nimic mai simplu. Aici numărul la care figurează este 16,18. Exact așa cum vedeți, 16 virgulă 18. Drept urmare, oamenii de la poliție nu au vrut să facă buletinul. Că nu prea știu unde locuiește doamna. 

Între timp, oamenii aleargă de la o instituție la alta ca să rezolve ceva ce trei instituții dintr-un oraș cu o sută de mii de oameni nu au reușit să rezolve. Nicio interfață electronică nu reușește să unească datele a despre aceeași familie. Ultima variantă ar fi să ceară primăriei să emită un nou număr pentru imobilul cu pricina. Dar cine știe unde poate să mai ducă și asta. 

Întâmplarea este cât se poate de reală. Și ne definește bine de tot. În România, dacă pierzi un portofel cu o sută de milioane, ești fericit când îl găsești fără bani, dar cu actele în el. Cam în halul ăsta suntem. 

Altfel, în țara care are viteza cea mai mare a internetului, cei mai mulți IT-iști pe cap de locuitor de prin zonă și unde se dezvoltă marile companii ale lumii, noi umblăm de ne sar capacele pe la ghișee. În continuare, nimeni nu investește în ceva ce-ar putea fi util, dar reușește să arunce cu niște super-salarii în administrație. Altfel îl fugărești pe contribuabil, cu hârtiile în mână, dacă tu ai o sută de milioane în buzunar.