Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Ce să faci să nu stai în apa până la gât când plouă de rupe

Am dat o tură lungă de București cu ocazia marii ploi. Așa s-a întâmplat c-a fost nevoie să merg în mai multe zone, inclusiv în cele limitrofe. Am mers din Drumul Taberei la Casa Presei, Griviței și 1 Mai, Mihalache, Titulescu, străduțele de la Piața Chibrit și prin Chiajna. Am mers și când ploua de rupea și am mers și ceva mai târziu. De două ori am trecut prin pasajul Lujerului

Și pot să spun că e bine. Mai bine. Nu mai este ca în anii trecuți când era un dezastru pe aici și puteai să te dai cu barca. Poți să faci comparația asta dacă intri jumătate de oră în Chiajna. Și-ți dai seama automat cât de bine stă Bucureștiul. Am găsit în periplul meu o stradă plină de apă, Parcului, lângă Romexpo și ceva apă pe după-masă la Pasajul Lujerului. Știu c-au fost mai multe în toate sectoarele și că s-au primit 153 de solicitări de intervenții. Am văzut imaginile de la tv cu probleme în Colentina, la Vulcan, în Dristor sau pe alte străduțe. Acolo au fost în continuare probleme.

Asta în condițiile unei ploi ca niciodată. Adică a plouat într-o zi cât într-o lună. Iaca ce zice Apa Nova „Volumul undei de viitură tranzitate prin sistemul de canalizare, înregistrat la ora 16.00 era de circa 5 milioane de metri cubi, iar debitul maxim de circa 125 mc/s în condițiile în care debitul Oltului (media anuală) este de 119 mc/s. Evenimentul pluvial este considerat unul excepțional, fiind emise de către ANM 13 avertizări de fenomene meteorologice periculoase imediate pentru Municipiul București. Măsurătorile până în acest moment indică, în mai puțin de 24h, depășirea volumului de precipitații normal pe toată luna în curs. Din această cauză, exista străzi cu acumulări de apă, dar datorită tuturor măsurilor luate, sistemul de canalizare rezistă, la limita de funcționare sub presiune”

Acum eu nu mă pricep exact la afacerea asta, dar știu că cei de la Apa Nova au pregătit câteva măsuri și au avut aparatură în teren. Sunt câteva măsuri inginerești care țin de depresurizarea casetei de apă uzată, încetinirea debitului de apă care vine de pe Lacul Morii, astfel încât caseta de sub Dâmbovița să poată prelua cât mai multă apă. De asemenea s-a pregătit rețeaua de lacuri, nu o să intru în detalii, ca apa din oraș să poată fi preluată ușor. 

Problema principală

O să vă povestesc însă ce ține de noi, plecând de la o particularitate a Bucureștiului. Rețeaua de canalizare din București este și veche și prost concepută.  Prin canalele de sub Bucureşti trece atât apa uzată menajeră şi industrială, cât şi apa pluvială, adică cea de la ploaie. În restul oraşelor mari din lume canalizarea este separată, adică există o reţea de canalizare de dimensiuni mai mici pentru populaţie şi industrial şi una paralelă de dimensiuni mai mari construită special să preia numai apa de ploaie.

Ce înseammnă asta? Apa menajeră circulă cu viteză mică. Adică stă, băltește face blocaje. Astfel după câteva zile secetoase, când apa pluvială vine repede, multă și deodată, canalizarea este deja blocată. De asta o să vezi sau mai bine zis vedeai canale care sar în aer. 

Ce poți face

Statul și compania care se ocupă de canalizare, Apa Nova, au responsabilitatea principală. Există însă limite la chestiunea asta. În București ar costa câteva miliarde să refaci asta. Dar până atunci, întrebarea este dacă putem și noi contribui cu ceva. Eu cred că dacă am fi un pic mai responsabili, nu numai în București am avea parte de mai puține evenimente. De exemplu, la Chiajna toată lumea dă apa pluvială în rețeaua de canalizare care nu poate duce atâta apă. Dacă ar da-o în curte în gropi de adâncime cu pietriș o mare parte a problemei s-ar rezolva. Ce poți face însă la București?

Nu folosi canalizarea pe post de coș de gunoi aruncând tot felul de obiecte. Știi tu… pamperși, pește, grăsimi…

Nu arunca în canalizare lichide  corozive. Da, mă refer și la zeamă de varză. Asta face praf capacitatea de epurare. Aș că ține-ți murăturile în casă. 

Dacă faci o lucrare de construcții a ta sau a altuia cască ochii la canalizare și nu o distruge. Nu te înțepa în ea cu cele mai proaste instrumente. Gândește că dacă nu merge, nu-ți merge nici ție. 

Dacă ești firmă, pune și o stație de pre-epurare înainte de a da drumul în canalizare la apă. Bagi un ban și știi că nu o să ai probleme. Adică poți să pui un decantor, un separator de grăsimi sau unul de combustibil.

Și obligatoriu că ești la bloc sau la casă instalează-ți o clapetă de sens. Obligatoriu! Pentru că altfel riști ca toată apa din București să vină la tine. 

Hai că nu-i atât de greu! Asta înainte de a cere de la stat să rezolve un milion de lucruri. Mă rog, în cazul acesta vorbim de o companie privată plus stat, dar înțelegeți ideea. Până când apucă ei să facă una alta, poate trebuie să ne gândim de câteva ori înainte cu ce-i putem ajuta. Iar astea sunt câteva lucruri simple.

 

2 răspunsuri la “Ce să faci să nu stai în apa până la gât când plouă de rupe”

  1. ion n.induplecatu spune:

    Eu am mers in vergului,apoi militari si de acolo am vent acasa in tei,chiar a fost mai bine ca la alte diluvii.La pasaj la Lujerului chiar foarte putina apa,probabil au intervenit pe zi,eu am trecut seara.Apropo de pasaj,am aflat azi ca a fost dat in folosinta acum exact 30 de ani,prilej cu care mi-am adus aminte de fosta diriginta din generala care ne tinea la curent cu ce se inaugura in capitala.

  2. Claudiu spune:

    „Nu arunca în canalizare lichide corozive. Da, mă refer și la zeamă de varză. Asta face praf capacitatea de epurare. Aș că ține-ți murăturile în casă. ” Si zeama de la un butoi cu varza cam ce sa facem cu ea, o bem? E cam multa totusi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caseta dupa curatare 2
Caseta dupa curatare 2

Abonare newsletter