Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Câteva motive pentru care germanii își cresc copiii mai bine

Acum că am împlinit nouă ani, trebuie să purtăm și această discuție dificilă. Vladimir nu merge nicăieri neînsoțit. Nici la colț, nici la magazin, nici afară în spatele blocului, darămite la școală, cum făceam noi pe vremuri. Nu pentru că nu și-ar dori. Omul și-a exprimat dorința de mai multe ori, dar lipsește încrederea din partea noastră. Sunt convins că s-ar descurca, dar parcă nici nu-ți vine să-l lași singur.

Pericolul nu e clar identificat, dar ar putea fi orice, de la șoferii nebuni, la câinii liberi sau oamenii răi. Când eram de vârsta lui mergeam singur la școală, îmi pregăteam masa dimineața, o încălzeam la aragaz pe cea de prânz (ah, ce părinți nebuni!) și mergeam cu sportul zile întregi în deplasări, doar cu un singur profesor. Și deși am făcut toate lucrurile astea, nicio secundă nu mi-a trecut prin cap că Vladimir poate face ceva singur. Iar în fața noastră se deschid două căi.

Prietenii mei din Germania au o abordare foarte simplă a situației, la fel ca părinții noștri în epoca lui Ceaușescu. Copilul lor merge singur la școală, la orele de engleză sau în parc la joacă. Tot el este cel care merge dimineața să cumpere pâine. De ceva vreme și-a extins aria de acoperire prin folosirea bicicletei. Pleacă până la un parc la o distanță de câțiva kilometri cu bicicleta. Acolo se adună toată puștimea cu chef de distracție. Supravegherea se face empiric prin rețeaua socială a mamelor.  Ele află tot, știu tot, împărtășesc unele altora și restricțiile se stabilesc de la distanță. Întreg sistemul este construit astfel încât copiii să fie liberi și mai ales responsabili. Din această toamnă, puștiul va merge singur la școală cale de 20 de minute, folosind rețeaua de transport în comun.

De partea cealaltă, avem sistemul american despre are puteți citi mai multe pe acest blog. Cazul familiei Meitiv este celebru în America. Danielle și Alexander au fost acuzați de neglijență de autoritățile locale pentru că și-au lăsat copiii să vină pe jos din parc acasă. Nici măcar asta nu a fost marea problemă, ci faptul că, găsindu-i pe stradă, autoritățile au reținut copiii vreme de trei ore, fără a spune nimic părinților. De fapt, acesta a fost momentul de maximă disperare, pentru că nu au știut nimic de ei.  După care au urmat lupte cu avocați, bani cheltuiți aiurea și oprobriu public pentru că și-au lăsat copiii pradă răufăcătorilor. Au câștigat procesul pentru că au dat de un judecător cu scaun la cap.

Nu cred că în România se poate întâmpla așa ceva. Statul nu e capabil să se ocupe de copiii care au cu adevărat nevoie, darămite de cei care merg singuri la școală. Dar libertatea copilului e o problemă complicată pentru toată clasa mijlocie din orașele mari. Sunt convins că o grămadă de copii din România se descurcă de unii singuri, dar în lumea în care mă învârt eu chestiunea asta nu se întâmplă. Cu ce efecte, nu mi-e clar. Tot ce văd deocamdată este un București care dimineața și la prânz e plin de mașini cu părinți și bunici pe post de valet. Și așa am o temere că asta e doar o fațetă a modului în care îi servim și deservim pe copiii noștri. Care treptat se vor obișnui, dacă nu au făcut-o deja, să li se pună lumea la picioare. Nu mai zic de experiența socială de care îi lipsim: posibilitatea de a interacționa cu necunoscuți buni sau răi și de a rezolva de unii singuri situațiile care li se arată. Și așa am un sentiment, că s-ar descurca de minune.

3 răspunsuri la “Câteva motive pentru care germanii își cresc copiii mai bine”

  1. Albu Catalin spune:

    Fara o institutie care sa isi faca corect treaba privind securitatea cetateanului nu vom fi niciodata in situatia unei tari ca Germania! Politia si Jandarmeria Romana sunt o bataie de joc pe banii nostri (sic)! Creaturile angajate in aceste institutii intorc spatele evenimentelor neplacute avand ca unic scop sa-si protejeze propria persoana!

  2. romanca spune:

    D-nule Striblea,In Romania din pacate,parintii cu bani isi fac copii sclavii lor.Parintii de fite,cum ii numesc eu, distrug ,constient sau nu ,personalitatea copiilor lor.II duc la zeci de meditatii,le pun sofer in cazul in care nu au ei timp si vor fara ai intreba si pe copii,sa-i faca genii,desi unii nu au aceste capacitati.In Germania,indiferent cit de bogat este un parinte,la 16-17 ani,copilul este trimis sa-si cistige banul de buzunar,sa stie sa aprecieze munca si ceea ce a cistigat.Acolo nu parintele este cel cere”trebuie”sa-i dea copilului ,pina la batrinete”ceva”ca acesta sa-si croiasca drumul in viata ci copilul devin independent la 18 ani cel tirziu.Apropos,de ce spuneti ca sint lasati singuri de mici,este si nu este adevarat.Si acolo merg parintii cu copii mici la gradinita,in parcuri etc.Acolo copii nu au bone.Nu este la moda ca aici.Copii merga la gradinite de la 7-8 luni,de la 7 dim pina cind ies parintii de la serviciu.Acolo se imbraca,maninca singuri si incep sa invete ce inseamna sa sa stii sa te descurci singur intr oameni(copii).Chestia cu”trebuie sa-i dau copilului pina mor, ca de aceea sint parinte”nu exista.

  3. romanka spune:

    Desi nu era situatia de acum, copiii mei spre exemplu nu au avut bicicleta, de frica accidenteleor, stand in Brasov, nu intr/un mic si linistit orasel de provincie;
    tatal lor nu concepea mersul pe bicicleta.
    Astazi ti e teama sa lasi copilul si pe jos, oo!
    mai ales in Bucuresti..poti vedea cu stupoare ca a disparut copilul.
    La cinci ani baietelul meu plecase cu un alt vecin pe
    triciclete, tocam in centru…..credeam ca tricicleta nu poate face kolometri . 🙂
    A fost groaznic pana i am gasit, erau vreo 3/4 km;
    in lumea de azi…bine faceti ca l paziti, desigur ca
    Dumnezeu ii pazeste, dar poate ingadui si ceea ce nu ne place,
    Oricum bine este sa/i insotim de rugaciune zilnic,
    sa L rugam pe Dumnezeu sa le poarte de grija, daca nu uitam, EL o va face.
    In irlanda esti amendat daca nu insotesti copiii la scoala, nu am retinut pana la ce varsta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

stock-photo-little-child-pedaling-a-bicycle-on-a-deserted-road-161522798
stock-photo-little-child-pedaling-a-bicycle-on-a-deserted-road-161522798

Abonare newsletter