Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

3R, 30 de ani mai târziu. Și e de bine

Mi-aduc aminte foarte clar că la noi în școală, numărul 4 din Vaslui, era un fel de rulotă plină de cartoane. Erau adunate acolo sute de kilograme de hârtii inutile, carton mult și discursuri cu tovarășii, presupun. Nu țin minte să fi ridicat cineva hârtiile de acolo și nici nu interesea pe nimeni. 

Umplerea rulotei era o corvoadă și un frecuș nedemn, ni se părea nouă. Cam o dată pe lună trebuia să aducem la școală tot felul de chestii. Cel mai nasol era la treaba cu borcanele. Un borcan gol pe vremea aia era o avere. Mai ales dacă avea și capac. Borcanele alea se umpleau și te ajutau să treci iarna când nu se găsea nimic. Și nu se găsea nimic. 

Citește mai mult

Nu salariul Cristinei Neagu este problema

Trebuie să lămurim câteva lucruri în povestea cu Cristina Neagu și salariul de la Primărie, care nu e chiar tot de la Primărie. Știrea a mai circulat și anul trecut, cu aceeași sumă, tot în GSP, doar că acum a apărut fluturașul, în articolul semnat de Cătălin Tolontan. Dar nu asta e discuția. Tema era legitimă și atunci și este și acum. Finanțarea sportului este o dezbatere în întrega lume și aproape nicăieri sportul nu funcționează doar cu bani privați. Discuția merită purtată. Să privim mai departe.

1. Cristina Neagu nu are nicio vină. Întrebarea corectă nu este dacă ea merită 20 de mii de euro, ci dacă ne permitem. Cristina este cea mai bună jucătoare a lumii. Ar fi câștigat banii aceștia oriunde. Foarte bine că-i câștigă în România. Nu e treaba ei de unde vin banii din salariu, câtă vreme sursa este una legitimă. Nu are a se întreba acest lucru și nici nu e nevoie să intre în dezbatere. Întrebarea de pus este dacă Bucureștiul trebuie să facă aceste plăți și dacă îi sunt folositoare.

Citește mai mult

cristina neagu ganea refacut
cristina neagu ganea refacut

Cum te mai face statul cu nervii la ghișeu. Episod și mai nou

Îmi scrie un cititor după ce-a auzit povestea cu numerele caselor. Trebuie să recunosc că omul a ridicat ștacheta în relația cu administrația publică. Trebuie să ai nervi de oțel, dar până la urmă a găsit o soluție. Provizorie, dar definitivă. Las mesajul omului aici.  

”Aproximativ aceeasi patanie. Tot cu buletinul. Ajung la ghiseu, un vraf de acte, cate am putut sa strang, copii si originale, la care nu se uită nimeni. Si dupa ce ma identifica dupa CNP, acest social security number al nostru, incepe distractia. Si-mi zice, citind de la ea, de pe monitor:

Citește mai mult

birocratie
birocratie

Școala care te învață să desfaci banana

Pozele cu copiii de la Cluj, care mimau sexul oral, au fost șterse de pe Facebook. Cineva și-a dat seamă că urmează o mică furtună. Pozele, aproape 20, înfățișau mai multe cupluri la balul bobocilor, în care fetele îngenuncheau în fața unor băieți și mâncau o banană dintre picioarele lor.

Dar fotografiile nu vor dispărea niciodată pentru că sunt în ziare deja. Pentru că sunt pe diverse site-uri și pentru că multă lume le-a salvat. Și astea sunt doar câteva din pozele făcute acolo, căci de față au fost sute de persoane. Așa că este timpul să vorbim despre tot ce nu este în regulă.

Nu este în regulă ca un bal întreg să fie organizat fără adulți și lucrurile să scape de sub control. Cineva trebuie să fie responsabil. Nu e firesc ca un club să poată fi închiriat doar de copii. Profesorii au responsabilități și în afara școlii. Iar dacă profesorii au fost excluși, ce părinți și-au asumat responsabilitatea organizării? Și de au făcut asta?

Citește mai mult

banana
banana

Un manual de religie care mi-a plăcut

Cu câteva zile în urmă mi-a picat în mână un manual de religie pentru elevii de 14-15 ani din Anglia. Copilul prietenilor mei are religia obligatorie pentru că învață la un colegiu care are o orientare creștină. Doar că asta nu înseamnă o confuzie cu un rit sau cu activitatea Bisericii. 

Manualul s-a dovedit o lectură pe gustul meu. Și dă dovadă de deschidere mișto. Îi ajută pe adolescenți să-și facă o idee și despre lumea din afara bulei. Îi provoacă, le pune întrebări, îi pune să dezbată. Iată câteva idei.

Citește mai mult

IMG_0751
IMG_0751

Culmea birocrației la români: inutilitatea documentului electronic

Nu cred că există un guvern mai rupt de realitate decât cel din România. Și nici stat care să fie mai tembel. De o bună bucată de vreme România încurajează cetățenii săi să cumpere mașini electrice. Și le dă o subvenție de zece mii de euro. Asta pentru că suntem eco. 

Evident că România nu are prize de reîncărcare a acestor mașini. De asta în urmă cu mai bine de doi ani a fost demarat un program de finanțare publică a acestor accesorii. Un an a durat depunerea documentelor și alt an să dea cineva de capătul dosarelor. În jur de 40 de firme au dorit să intre în program. Doar 5 au fost acceptate, iar 37 au fost respinse.

Citește mai mult

red tape
red tape

Școala de rit nou: mai bine fumezi decât să citești

Un ministru ar trebui să știe că nu e bine când intră în folclor. Iar ministrul Pop s-a lipit de porecla ”genunche” sau de acronimul PLM. Mă rău de atât, un banc circulă pe FB după ce angajații săi au căutat copiii în ghiozdane. 

”Inspectorii școlari intră în buda unei școli. Ce faceți, mă, aici?, Fumăm, ne scuzați. Bine, am crezut că citiți auxiliarele.” 

Citește mai mult

shutterstock_189690569
shutterstock_189690569

Am cumpărat un bec foarte scump, cu livrare la domiciliu

UPDATE: O săptămână mai târziu cei de la Emag mi-au trimis noul frigider, fără să mai aștepte verificările necesare. M-au sunat de mai multe ori și-au stat de vorbă cu mine. Și-au cerut scuze. Ceea ce au reușit însă mai greu a fost să convingă firma de curierat să ridice obiectul stricat. După mai multe încercări oamenii au venit cu doi curieri. Unul era accidentat și a fost nevoie de o mână de ajutor la cărat. Total zile de rezolvare? Un pic peste 10. 

Am avut un frigider erou. 13 ani a ținut. Marfă veche de la Arctic ”cum nu se mai face azi.” Așa că atunci când a sucombat, am cumpărat unul asemănător, e adevărat la o ofertă existentă la Emag. Poate o fi fost și asta o greșeală. Frigiderul a fost cumpărat în 10 minute de când am știut de problemă și livrat în 24 de ore. La livrări stăm perfect. 

Doar că Arctic nu pare să mai fie ca pe vremuri, dar nici Emag nu se mai mișcă precum altădată. Frigiderul a venit stricat. Adică nu răcește. Nu răcește, nu congelează, nu face nimic din ce face un frigider. Doar stă și aprinde un bec, dar asta nu e de folos.

Citește mai mult

masina emag
masina emag

Imagini de la un dezastru fără niciun fel de victime

Am aflat de pe un forum, la un articol cu totul alt subiect, că tabăra de copii de la Năvodari nu prea mai există. Nu mi-a venit a crede până am ajuns acolo. Adică nu mi-a venit a crede ce-am văzut. Ultima dată fusesem acolo pe la jumătatea sau finalul anilor 80. 

Erau mii de copii de prin toată țara. Cantina uriașă era cât un stadion, iar pe plajă erau cordoane de supraveghere când se intra în apă. Mi-a rămas în cap și acum coada imensă de la intrare când se făcea un soi de control sanitar. Cred că erau peste o mie de copii. Știu că într-o serie acolo puteau intra 12 mii de copii. Se ajungea la o sută de mii de copii anual.  Citește mai mult

8
8

Cum știi că te-ai întors în România. Studiu făcut la nevoie

Fix în mijlocul Londrei, în Trafalgar Square, locul unde mii de oameni se strâng în mod obișnuit, fix acolo l-a apucat pe ăsta micul. Că nu mai poate, că vrea la baie acum și repede. Asta s-a întâmplat chiar în fața unei toalete publice cu o intrarea arătoasă și marcată cât se poate de mare. 

Și atunci s-a trezit în noi instinctul de român. ”Băi, dar o fi bine să intre aici? O fi curat? Ce-o fi înăuntru? Cum miroase? Te duci acolo și leșini?” Știți voi, toate traumele din toate timpurile din România unde orice toaletă publică, oricum aproape inexistente, înseamnă un loc murdar, urât mirositor și de multe ori promiscuu. 

Citește mai mult

toaleta publica viena
toaleta publica viena