Nu-i doresc lui Tudose să-și vomite sufletul după o seară la Mamaia

Cu câțiva ani în urmă am eșuat într-o seară pe o terasă la Mamaia. Și-mi mai era și foame. Cred că luasem o bere în plus că altfel sunt atent la fapte de genul acesta și mai ales pe unde ajung. Ce-o fi fost în mintea mea încețoșată în seara aia, Dumnezeu știe. Dar mi-e clar c-am comandat specialitatea casei. Ceva care se chema gondolă. Știți că la noi specialitatea casei sau vinul casei sunt ceva nașpa că așa e casa. 

Era un vas chiar ca o gondolă, de fapt un recipient pentru sos m-am lămurit eu mai târziu. Am mâncat povestea aia și toată noaptea mi-a fost rău. Dar rău cum nu mi-a fost niciodată. Și eu nu sunt nici sensibil, nici sclifosit. Cred că am vomat și mațele noaptea aia.

De atunci nu mai mănânc de pe stradă și nu mă duc decât în locuri testate sau pe terase pe care le știe toată lumea. Și asta deși în străinătate am mâncat de pe stradă, în cartiere rău famate sau în zone unde erai atârnate găini la fezandat pe sute de metri, cum era în India.

Am dezvoltat un sistem de auto-apărare căci nu știi realmente de la ce ți se poate face rău în România. Zilele trecute am văzut un lanț de știri de la mare. De la rațe aruncate cu tot cu pene în frigider, la carne stricată laolaltă cu aia bună sau la mucuri de țigară puse prin mâncare. Am văzut câteva imagini apocaliptice de-a dreptul.

Nu-mi plac controale. Știu că multe dintre ele merg la intimidare. Știu că mulți funcționari vin la șpagă și că mulți trăiesc doar pentru treaba asta. Am câțiva prieteni români în America. Unii dintre ei au restaurante mici sau pizzerii, povești din astea. Nu i-a controlat nimeni ani de zile. Dar nici nu au nicio reclamație. Mi-a explicat unul dintre ei că, dacă infectează pe cineva, o să stea prin procese și despăgubiri o mie de ani. Așa că nu-și permite să-și bată joc de client. 

Ceea ce nu avem noi azi este o cultură a respectului față de client. Dimpotrivă. Multă lume vrea să dea un tun, să trăiască bine aici și acum, ori asta nu este posibil. Iar când îl auzi pe prim-ministru spunând că trebuie să o luăm mai ușor cu controalele astea te trece un fior.

Controalele sunt o modă care văd că acum, cât de cât, a dispărut. Dar ultimele făcute de (inspectorii – n.r.) OPC, care total nu sunt de acord cu ele, pentru că controlează zece hoteluri, găsesc un hotel cu nereguli şi fac din asta mare tam-tam, ca să arate şefilor că ei fac treabă. Nu-mi plac acei eroi de peste noapte care se trezesc foarte brusc că ei sunt salvatorii naţiei şi taie în carne vie unde nu e cazul neaplicand nici măcar legislaţia în vigoare pe legea prevenţiei. ” 

Iar aici suntem într-un cerc vicios. Nici statul nu-ți dă voie să respiri, nici patronii nu te lasă să trăiești. Cum ieși din acest cerc vicios? Să nu râdeți. Aș face un cazier al celor care încalcă reguli. Și i-aș pune să-i plătească în mod direct pe clienții care au de suferit. Le-aș face și un sistem de clasificare până când se curăță breasla. Și i-aș verifica doar pe ei permanent. Și apoi când se curăță aș acționa la nivel de recomandări, Dar întâi aș face educație, căci asta ne lipsește esențial. 

Nu rata niciun articol important

Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

3 comentarii la Nu-i doresc lui Tudose să-și vomite sufletul după o seară la Mamaia

  1. catalin spune:

    Nu as face cazier, însa ar fi bun ceva similar. O licența pentru cei care conduc „entități economice in care se servește mâncare”. Nimic complicat (fara birocrație excesiva), eventual câteva cursuri specifice de 5-10 zile si o testare ca exista un minim bagaj de cunoștințe in ceea ce privește aspecte de legislație, sănătate publica,etc.

    Ideea este ca in momentul in care ai găsit probleme într-o astfel de unitate, suspenzi si licența acelui manager. Astfel nu va mai risca nimeni sa conducă unități in care nu se respecta regulile (fie din cauza de patron sau personal calificat).

    Acelasi lucru si pentru administratorul societății.

  2. Malin spune:

    Chiar ma gandeam la astfel de controale zilele trecute, cand m-am dus sa iau la pachet mancare de la un restaurant local de unde mai iau mancare la pachet sau mananc de obicei cu prietenii. Am luat mai multe chestii, cat pentru doua zile si fiindca nu puteam sa le car pe toate mi-au cautat o cutie si mi-au dat-o.
    Am ajuns acasa, am scos toate alea din cutia de carton si am pus-o la usa ca sa o arunc. Can am pus cutia jos am vazut un gandac miscandu-se pe cutie si cand i-am desfacut marginile de carton am mai dat peste cativa gandaci de bucatarie. Am aruncat repede cutia si am omorat tot ce a miscat in jurul ei.
    Nu stiu cum de s-au putut da „de gol” in halul asta, insa pe mine m-au pierdut de client dupa episodul asta.
    Si cand te gandesti ca e un restaurant unde uneori se sta la coada pentru un loc la masa…

    1. Catalin spune:

      Asta e groaznică. Am ajuns și eu într-un restaurant din București la un moment dat și a ieșit un gândac din menu. Din menu. Eram opt oameni. Am zis că leșinăm. Nu mai știam cum să plecăm.

Dă-i un răspuns lui Catalin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!