Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Codul Penal al clasei superioare

Hotnews a sintetizat aseară cele mai importante modificări de la Codul de Procedură penală. Dacă treceți prin el o să aveți o senzație ciudată. Știți deja că multe modificări sunt făcute ca să nu intre în coliziune cu DNA-ul. Dar mai e ceva acolo. Ceva ce trebuie pus în context.

E un sentiment de impunitate pe care l-am văzut de ceva vreme încoace. E un sentiment care ține de pensii speciale, de desființarea incompatibilităților, de rearanjarea Codului Administrativ, de posibilitatea de a numi pe oricine în funcții. E un cod care creează o castă specială, superioară. Și care, cred eu, desăvârșește revenirea Partidului Comunist. Să privim împreună la cele mai importante lucruri: 

Citește mai mult

incompatibilitati
incompatibilitati

Banda veselă din Mexic

Nu vi s-a părut că atmosfera s-a înviorat brusc când s-a apucat de jucat Mexicul cu Germania? Nu a mai fost timp de așezare, de cunoaștere a adversarului, de tacticizare, sfertul de oră de tatonare. Nu, mexicanii ca niște pistolari, s-au apucat să tragă în toate părțile. 

A fost ca și cum o orchestră de mariachi a năvălit peste o berărie germană în care avea loc oareșce concert de fanfară, dar ăia de abia își așezau tingirile. Cât timp să-și pună tubele, băieții făcuseră câteva raiduri pe la bar și stricaseră cam toată organizarea. 

Citește mai mult

mexico
mexico

Mici confuzii sănătoase

Îmi dau seama din prima cum stă treaba. Omul zâmbește larg, dă mâna, ”bine ați venit pe la noi, ce mai faceți” și așa mai departe. Na, te recunoaște că te-a mai văzut la televizor. Ești mândru, nu? Că te știe lumea. După care te pune exact în țintar. ”De la Realitatea, nu? Bine ați venit pe la noi.” 

Iar eu mă gândesc cât de mare trebuie să fi fost cea mai mare televiziune știri din România când a fost mare. Nu am mai intrat în sediul Realității de șapte ani în acest an, dar toată viața mea profesională mea este legată de ea. Puterea brandului. 

Citește mai mult

la vulcanizare
la vulcanizare

Stere Halep: ”Nu e cea mai fericită zi din viața mea”

Căutați repede în minte ce vă rămâne după meciul Simonei de la Paris. Cursa aceea incredibilă dintr-un colț într-altul la 3-0, în decisiv? Sau venirea la fileu la o scurtă de neajuns, apoi alunecarea în echer și liftarea mingii peste plasă, doar ca o secundă mai târziu să facă un voleu de rever? Sau privirea aceea care spune: ”băi, eu nu plec de aici, sunt pregătită să stau până diseară” Poate îmbrățișarea cu Cahill, doi oameni care știu c-au urcat un Everest.

Eu aș căuta un pic mai sus. Cu două rânduri mai sus. Acolo unde familia Halep s-a îmbrățișat în trei. Cu tatăl, Stere, pupând-o apăsat pe Simona în timp ce-și cuprinde soția și fata în aceeași îmbrățișare. Insula asta, singură și neclintită în mijlocul unei arene de tenis și apoi în mijlocul a milioane  de privitori din toată lumea e temelia a tot ceea ce înseamnă Simona. Visele ei se împart la trei, ca și drumul făcut până aici. 

Citește mai mult

stere halep si familia
stere halep si familia

Aștept memoriile Simonei

Când Simona făcea 5 la 0 cu Muguruza, nu am avut curaj să mă uit. Nu am prins meciul de la început și, cum am superstiții ferme când vine vorba de Simona, m-am uitat la altceva ( la conferința de presă a lui Petrescu). Drept dovadă, când n-am mai rezistat și am revenit, Muguruza a început să joace mai bine și meciul a fost mai greu. 

Apoi m-am uitat și la reluare cu comentariul englez și la Game, Schett&Mats. Toată lumea vorbește de capacitatea incredibilă a Simonei de-a acoperi terenul. Și nu-i așa că toți aveți impresia că Simona e peste tot? Că aleargă de-i ies ochii din cap? Că știe dinainte unde va servi Muguruza sau unde va da mingea? Dar că asta nu o obosește?

Citește mai mult

halep editat
halep editat

Udrea, câteva momente de revăzut

Știu c-au trecut câțiva ani de când Elena Udrea nu mai e în fruntea țării și nu ne mai dăm seama de magnitudinea condamnării Elenei Udrea. Coborârea sa a fost lentă, dar perceptibilă, așa că decizia nu miră acum. Dar dacă te uiți în istoria recentă, poate o să înțelegi mai multe. Și nu ne despart mai mult de zece ani de întâmplările de mai jos. Vă las, așadar, câteva fragmente din cartea Adrianei Săftoiu – Cronică de Cotroceni- care sunt lămuritoare pentru ce s-a întâmplat. 

„Nu putem să intrăm toţi la Preşedinte“, e opinia Elenei. În afară de consilierii prezidenţiali, cinci la număr, nu prea mai au acces alţi funcţionari din instituţie în cabinet. Încerc să exemplific. „Adică, pentru dosarele pe extern, ar trebui ca Pleşu să îţi spună ţie ce conţine dosarul şi tu să îi prezinţi Preşedintelui, nu consilierul în cauză?“ „Da, e o variantă“, îmi răspunde.

Citește mai mult

Cine pe cine abuzează, domnule Dragnea?

Ascult buletinul de știri la Digi FM. Două lucruri îmi dau fiori. Atunci când îl aud pe Liviu Dragnea spunând că ”vom merge până la capăt.” Că cetățenii români nu mai trebuie supuși unor ”abuzuri” că e nevoie de ”drepturi și libertăți cetățenești”. Ceva mai târziu aud o știre de la campania anti-diabet. Colega mea spune că fiecare copil care suferă de diabet este înțepat de nouă ori pe zi pentru a i se monitoriza glicemia.

Fiecăruia dintre acești copii i-ar trebui niște senzori de monitorizare. Costul total al unui program național ar fi de încă trei la sută din programul de diabet. ”Bănuiesc că nu e un capăt de țară pentru România să plătească această sumă,” spune una dintre mame. Nu e, desigur. Doar că statul român este ocupat cu alte lucruri. Domnul Dragnea și cea mai mare parte din clasa politică sunt ocupați să rezolve „abuzurile” cu care se confruntă câteva mii de cetățeni anchetați de DNA. O cantitate enormă de energie este consumată de elita politică românească în această direcție. 

Citește mai mult

dragnea-romexpo
dragnea-romexpo

E o singură soluție după decizia CCR (audio)

Acum că lucrurile s-au mai răcit, poate facem apel la ceva mai mult calm și la mai multe considerație pentru statul în care trăim. Mă refer la decizia CCR care a schimbat, tehnic, arhitectura statului român. Am văzut în ultimele ore apeluri ale unor diverse persoane sau chiar partide, la Klaus Iohannis să nu respecte decizia Curții. Am văzut, de asemenea, apeluri la depolitizarea Curții, care ar fi singura soluție ca lucrurile să se așeze pe un făgaș normal. 

Culmea, o parte din apelurile astea sunt făcute de oameni care aplaudau Curtea la referendumul din 2012, atunci când l-a lăsat în funcție pe Traian Băsescu. Știu, CCR a supărat atunci jumătate de Românie și acum a supărat-o pe cealaltă.  

Citește mai mult

cocalar
cocalar

România și drumul înapoi

Mi-ar plăcea ca la un moment dat să văd desfășurarea ședinței CCR din 30 mai 2018. Mi-ar plăcea să le citesc vorbele acestor oameni, să le aud gândurile și să le simt abordările. Dacă nu acum, măcar în memoriile fiecăruia dintre ei.

De ce specific această decizie care o revocă pe Kovesi și nu alta? Pentru că decizia aceasta a CCR schimbă profund arhitrctura statului român. Pentru că așa cum pare la prima vedere, debalansează o stare de lucruri pe care o cunoaștem, pentru a ne oferi alta. Și pentru că nu ține cont nicio secundă de cum ar putea arăta viitorul și ce consecințe ar putea să aibă în cazul unor mișcări extremiste, populiste sau anti-europene. 

Citește mai mult

ciocan justitie
ciocan justitie

În România, școala arde pe proprie răspundere

Știrea că școala arsă nu are autorizație ISU nu este surprinzătoare. Aș zice că e mai curând o non-știre. Majoritatea școlilor din București nu au autorizație și asta din rațiuni simple. Nimeni nu e capabil să îndeplinească noile normative ISU. Și chiar de le-ar îndeplini cineva, acestea se vor schimba în câteva luni și le vor invalida pe cele vechi.

Ieri am vorbit cu un prieten care lucrează în administrație. E într-o funcție neutră față de problema asta, dar vede ambele părți. Mi-a explicat cum arată toată povestea din interiorul sistemului. Și o să vă spun pe puncte.

Citește mai mult

scoala arsa
scoala arsa