Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Udrea și iubirile veșnice de la Sulina

După perioada de post și posturi cucernice de Facebook, doamna Udrea este într-un tur al Deltei Dunării. Și un soi de cântare a propriilor realizări de pe vremea când era chiar și ministrul Turismului.

Sunt convins, însă, că o mare parte din conținutul fotografiilor se pierde din cauza protagonistei și a ținutelor sale. Mă rog, din cauza bronzului desăvârșit care eclipsează chiar și ținutele sale. Așa că nu aș vrea să ratați măcar unul dintre lucrurile pe care vi le arată doamna Udrea. Că e păcat de poveste.

Citește mai mult

udrea la sulina
udrea la sulina

De ce au ”ăștia din vest” veceuri mai curate

Știu c-o să sune complet aiurea, dar dacă vine cineva și mă întreabă acum: ”ce chestie tare ai văzut în concediu”, o să-i zic ”am văzut un veceu.” Și de aici stau și mă întreb și eu, cum se poate asta. Am făcut un tur al României, am văzut capitala Imperiului austro-ungar, o lume plină de minuni. Cum să-mi fi rămas gândul la un veceu?

Lucrurile stau cam în felul următor. Pe canalul Dunării, la Viena, este o zonă de mici baruri, chioșcuri care functionează doar în timpul verii. Mici terase, cu un pic de nisip, umbră, muzică în surdină. Este un loc mai curând pentru hipsterii locali. Am văzut că turiștii merg în vapoarele de vis-a-vis.

Citește mai mult

veceu viena
veceu viena

Am fost o săptămână la mare în România. Și am supraviețuit

Merg des la mare în România. Să stau însă o săptămână întreagă pe ”litoralul românesc”, nu mi s-a mai întâmplat demult. Nu am stat la hotel, ci la prieteni, dar o să vă spun ce-am văzut.

Așa aglomerație nu am mai întâlnit din copilărie. Atât în sud, cât și-n nord. Cel puțin în zilele de week-end, nu aveai loc pe unde să treci spre apă. De asta ”factorilor de turism” din România le-a pus Dumnezeu mâna în cap, fără să facă mare lucru și se poartă ca atare.

Citește mai mult

steaguri neptun
steaguri neptun

Nu e vorba de monarhie, ci de respect

Am hotărât să nu mă implic în dezbaterea privind monarhia în această săptămână de doliu, la moartea Reginei Ana. O astfel de dezbatere nu-și are nici timpul nici locul în aceste zile.

Cred că un mesaj simplu de condoleanțe ar fi fost singurul gest util și și important din partea fiecăruia, pentru spațiul public românesc. Am văzut, însă, o revărsare de lături, întrebări, minciuni și fapte denaturate cum rar mi-a fost dat în ultimii ani.

Citește mai mult

regele mihai si regina ana
regele mihai si regina ana

Toate lucrurile care nu vi s-au spus despre Olimpiadă

Ce aţi aflat, de fapt, zilele astea despre Olimpiadă? Câteva lucruri care oscilează între dezastru și codoșlâc. Știți că în Satul olimpic nu se poate locui, că danezii au făcut zeci de reclamații, că australienii au plecat, că fetele noastre, ca orice bun român, s-au apucat de reparat.

Mai știți că, drept răspuns la toate astea, primarul din Rio le-a spus australienilor că o să le pună un cangur în cameră ca să se simtă ca acasă. Și ați mai aflat că România s-a dus acolo fără steagurile care să acopere o clădire întreagă.

Citește mai mult

Ce ar fi să le lăsăm copiilor noștri niște oi ca moștenire?

Bunelu’, așa-i ziceam noi bunicului, avea oi. Nu le-am văzut de multe ori, că nu le ținea acasă. Le dădea la cioban, așa cum făcea tot satul. Iar tata îi întreba pe toți când ne duceam pe ulițe: ”câte oi mai ai?”

Brânza primită era un pietroasă, tare rău, prin care se vedeau grunjii de sare gri și neagră. Se ținea într-o saramură, iar tata avea niște butoiașe de plastic  cu care o căra la noi acasă. Nu era cea mai bună brânză din lume, dar era ”brânza noastră”, cum ar veni.

Citește mai mult

57_©_Lumpan_UK
57_©_Lumpan_UK

Cum arată ora de etică la o școală din Germania

Prietena noastră din Germania este surprinsă la un moment dat de puștiul ei de 11 ani. ”Nu vrei să-ți citesc câteva pagini dintr-o carte în română?” Copilul, născut într-o familie bilingvă vorbește și citește atât în română cât și-n germană. Germana este însă limba principală pentru că are nevoie de ea la școală.

În general, cititul nu este o problemă, dar cititul în română nu e o plăcere pentru el. Așa că întrebarea asta bruscă este chiar un semn de mirare pentru prietena noastră.

Citește mai mult

ciocolata alba si neagra
ciocolata alba si neagra

Învățăturile cazului Olteanu pentru clasa politică

Dacă te uiți la nivelul clasei politice din prezent, Bogdan Olteanu este un politician strălucit. Educat, elegant, un om care într-adevăr poate să vorbească, unul care știe să folosească toate conceptele politice și fără notele stridente ale politcienilor de carton de azi.

Olteanu era considerat eminența cenușie a PNL în perioada Tăriceanu, omul care făcea și desfăcea mișcările politice ale PNL-ului. Era la curent cu tot ce însemna mutări, numiri, puneri în funcții și cred că pe multe le și gestiona. Îl bănuiesc că era cu două mutări mai deștept decât colegii lui, de aici și ieșirea din politică. Ce știu sigur despre acest lucru este că omul chiar s-a pregătit pentru funcția de viceguvernator, studiind economie  vreme de de vreo doi ani.

Citește mai mult

bogdan_olteanu_la_km0
bogdan_olteanu_la_km0

Europa va importa modelul israelian de securitate

Un prieten se întoarce acasă de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv. Face parte dintr-un grup de români, cam zece la număr. O funcționară îi face semn să se tragă deoparte. Urmează 15 minute de interviu milimetric. Ce a făcut în Israel, cu cine s-a întâlnit, cât a stat, în ce case a intrat.

Doamna este politicoasă, blândă și foarte fermă. ”Am simțit că nu pot face un pas stânga-dreapta, că nu pot spune nimic altceva decât ce-am văzut. Nu mi-a fost frică, dar mi-am dat seama că orice cuvânt care nu se potrivește cu realitatea îmi va dăuna mie și grupului. ”

Citește mai mult

israel chekcpoint
israel chekcpoint

O istorie personală în loc de epilog pentru aparatul video

Nu am avut video acasă. Ai mei nu-și permiteau așa ceva și cred că și dacă și-ar fi permis nu și-ar fi luat. Era o clasă socială superioară. Și o bătaie de cap.

Mama spunea că ”nu-s sănătoase filmele astea de la video”, dar bănuiesc că nici nu voiai să intri foarte mult în ochii securității. Adunările astea de oameni erau supravegheate. Și era de ajuns că exista un tv color unde se vedeau meciuri.

Citește mai mult

casete video
casete video